Rezultatele 1 - 18 din 18 pentru "cheltuieli cu pensii"

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne au returnat neavizat Ministerului Muncii un memorandum de colaborare inter-instituțională în vederea ”reducerii cheltuielilor cu pensiile speciale”, obiectiv prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost promulgat de președintele Iohannis.

Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost adoptat marți de Parlament în forma transmisă de Guvern, coaliția de guvernare neacceptând niciun amendament din partea opoziției.

Comisiile parlamentare de buget-finanțe au întocmit, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021, coaliția de guvernare neaceptând niciun amendament din partea opoziției. Parlamentul urmează ca, după dezbaterile generale de luni, să dea marți votul final asupra bugetului de stat.

Ministerul Sănătății va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget redactat de Guvern și analizat de Profit.ro, în timp ce alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile și Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educației cresc ușor în acest an. Premierul Florin Cîțu a anunțat anterior că deficitul bugetar prevăzut în proiectul de buget pregătit de Guvern este de 7,2% din PIB.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.

Majorarea pensiilor cu 14% va reduce impactul bugetar la 1-1,2 puncte procentuale din PIB, față de un impact de 4 puncte procentuale estimat în cazul creșterii de 40% prevăzută anterior, potrivit Fitch Ratings, care avertizează că o creștere mare a punctului de pensie va atrage măsuri fiscale compensatorii ce riscă să afecteze negativ ratingul suveran.

Cei șapte administratori prezenți pe piața fondurilor private de pensii (Pilonul II) au consemnat în anul trecut, după 7 ani, o pierdere cumulată de 84,3 milioane de lei, de la un profit net total de 168,1 milioane de lei în 2018, pe fondul impactului prevederilor OUG 114/2018 asupra activității acestora, care a redus veniturile totale cu 35,2%. În plus, cheltuielile totale ale administratorilor au crescut cu 38,4%, sub impactul majorării cheltuielilor cu ajustările de provizioane și alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate. Vești proaste și pentru acest an.

Cheltuielile mult peste încasările la buget din ultimii doi ani s-au materializat într-o creștere puternică a deficitului bugetar în 2019 și depășirea programată a pragului de 3% din produsul intern brut impus de tratatele europene pentru 2020. Guvernul se va confrunta cu procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene de la jumătatea acestui an și ar putea fi nevoit să ia măsuri rapide de corecție, care pot veni doar prin reducerea abruptă a cheltuielilor, ceea ce va afecta economia, arată o analiză a ING Bank.

Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.

Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.

Administratorii fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) sunt obligați, conform prevederilor legale, să majoreze capitalul social cu echivalentul a 75 milioane de euro până la finele acestui an, primele infuzii fiind operate deja de NN Pensii, liderul pieței, și Generali Pensii.

Proiectul de ordonanță de urgență de rectificare a bugetului de stat prevede majorarea cu 25,56 milioane lei a creditelor bugetare pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, grosul majorării fiind destinat SRI.

Cei șapte administratori prezenți pe piața fondurilor private de pensii (Pilonul II) au consemnat, în primele șase luni ale acestui an, o scădere medie de 37,5% a veniturilor totale, la 147,46 milioane de lei, de la 235,83 milioane de lei la finele lunii iunie 2018, pe fondul impactului prevederilor OUG 114/2018, care a redus, printre altele, nivelul comisioanelor încasate de aceștia. Totodată, după 7 ani de profit, rezultatul agregat al administratorilor arată un minus de 33,94 milioane de lei, comparativ cu un rezultat pozitiv de 54,93 milioane de lei la mijlocul anului 2018.

Serviciul Român de Informații (SRI) va primi în plus aproape 400 milioane lei la rectificarea bugetară, potrivit proiectului de ordonanță de aprobare a rectificării.

Bugetul continuă să înregistreze, după patru luni, excedent de 130 mil de lei, însemnând 0,02% din PIB, față de 5,96 mld de lei, respectiv 0,84% din PIB, din aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile au scăzut cu 2,1 mld lei, deși cele din taxe au stagnat, iar cheltuielile totale au crescut cu 3,2 mld. lei

Pensia medie în sistemul public s-a situat anul trecut la 839 lei, potrivit statisticilor Ministerului Muncii, care arată că 17% dintre vârstnici ar avea mai puțin de 400 lei, dacă nu ar primi indemnizație socială de completare, până la această sumă, din partea statului.

Avalanșa majorărilor cu salariile și pensiile - destinația pentru aproape 60% din cheltuielile bugetare - se bazează pe speranța creșterii economice. Însă scenariul bugetar din 2016 seamănă îngrijorător cu cel din 2008, când recesiunea a găsit România în imposibilitatea de a-și finanța promisiunile.